Veronica Şandor, Brînduşa Orăşanu, Eugen Papadima, Vasile Dem. Zamfirescu (coordonator stiintific)
CONFERENŢIARI
1. Veronica Şandor
Membru direct IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)
Membru fondator SRP (Societatea Română de Psihanaliză), formator şi supervizor SRP
Membru corespondent SPP (Societatea Psihanalitică din Paris)
Membru SEPEA (Societatea Europeană pentru Psihanaliza Copilului şi Adolescentului)
Psiholog principal, autonom şi supervizor în Psihologie clinică şi Psihanaliză, acreditată de Colegiul Psihologilor din România
Preşedinte Fundaţia „Generaţia”
A scris: „Itinerar de psihanaliză”, Editura Fundaţiei „Generaţia”
Titlul lucrării: „Cum vindecă psihanaliza - Caracteristicile procesului psihanalitic”
„Conferinţa îşi propune să descrie şi să explice caracteristicile procesului terapeutic psihanalitic, caracteristici ale cadrului şi tehnicii psihanalitice care corespund principiilor dinamicii şi economiei proceselor psihice inconştiente.”
2. Brînduşa Orăşanu
Psihanalist, doctor în Psihopatologie fundamentală şi Psihanaliză - Universitatea Paris 7 - Membru direct IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)
Formator şi supervizor SRP (Societatea Română de Psihanaliză)
Lector - Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti
Membru asociat al Laboratorului de cercetare în Psihogeneză şi psihopatologie - Universitatea Paris 13
Membru al Centrului de studii în Psihopatologie şi psihanaliză - Universitatea Paris 7
A scris: "Biografia unui concept psihanalitic: identificarea proiectiva", Ed. Trei, 2005; în limba franceză, "L'identification projective” les enigmes d'un concept", ANRT, Lille
Titlul lucrării: „Marcel Proust, în căutarea spaţiului pierdut”; prezentarea va fi însoţită de un film ilustrativ: „Totul e iluminat” - de Liev Schreiber, după romanul lui J.S. Foer.
"Aşa cum scria H. Bergson, trecerea timpului poate fi exprimată prin coordonate spaţiale. Pornind de la "În căutarea timpului pierdut" a lui Proust, lucrarea încearcă un răspuns la întrebarea: Viziunea psihanalitică asupra temporalităţii se îmbogăţeşte prin conversia timpului într-o expresie spaţială sau, dimpotrivă, aceasta reduce şi distorsionează gândirea despre fenomenele psihice?"
3. Daniela Luca
Doctor în psihanaliză şi psihopatologie fundamentală al Universităţii Paris 7 – Psihanalist, membru direct Roumanian Study Group - IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)
Psiholog principal Colegiul Psihologilor din România
Membru fondator/formator/supervizor Fundaţia „Generaţia” – Centrul de Formare în Psihoterapia şi Psihanaliza Copilului şi Adolescentului, ARPPCA (Asociaţia Română de Psihoterapia Psihanalitică a Copilului şi Adolescentului) şi ACPPB;
Membru fondator AIPsA (Asociaţia Interdisciplinară de Psihanaliză Aplicată)
Membru titular APP
Titlul lucrării: „Pasiuni de viaţă, pasiuni de moarte –destinul pasiunii în stările limită”
4. Andrei Constantinescu
Psiholog principal Colegiul Psihologilor din România
Psihanalist - membru direct IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)
Titlul lucrării: „Ruşinea, culpabilitatea, corpul şi defectele corporale”
„Noţiunea de culpabilitate este centrală, încă de la începuturile psihanalizei, exprimând o tensiune între Eu şi Supraeu generată de transgresarea, efectivă, în act sau în fantasmă a ceva ce este interzis. Ruşinea, mai puţin explorată şi teoretizată în istoria psihanalizei, exprimă mai degrabă o tensiune între Eu şi idealul Eului, semnalând eşecul Eului în faţa proiectului său narcisic. Lucrarea îşi propune să clarifice unele distincţii dintre cele două afecte şi unele motive pentru care adesea ele se confundă. Apoi, pornind de la contexte clinice particulare, încercăm o reflecţie asupra destinului ruşinii şi al culpabilităţii în situaţiile traumatice în care corpul este pus în discuţie prin prezenţa unor defecte specifice.”
5. Georgiana Dobrescu
Psihanalist - Membru direct IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)
Certificată cu practică independentă de către Colegiul Psihologilor din România
Activitate:
Psiholog clinician principal - Spitalul „Elias” Bucureşti
Activitate privată ca psihanalist
Titlul lucrării: „Atitudinea psihanalistului faţă de apariţia şi dezvoltarea transferului pacientului”
„Reacţia la transferul pacientului în analiză este contratransferul analistului. Transferul pacientului reprezintă afectele, gândurile, emoţiile, reprezentările, fanteziile acestuia faţă de terapeut, o versiune reeditată a tiparelor relaţionale infantile dar nu numai. Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze nu atât conştientizarea contratransferului de către analist cat mai ales cum înţelege acesta să-l utilizeze în relaţia terapeutică. Atitudinea analistului devine astfel semnificativă pentru dezvoltarea transferului, dar mai ales în procesul de schimbare intrapsihic şi interrelaţional al pacientului.”
